MATAHÁLĂ, matahale, s. f. 1. Ființă sau lucru de proporții exagerate (cu contururi vagi, greu de identificat); namilă, colos. 2. Ființă fantastică de mărime enormă și cu înfățișare îngrozitoare; p. ext. arătare, nălucă. 3. Sperietoare, momâie (mare). [Var.: mătăhálă s. f.] – Et. nec. Vezi definitia »

PIROXILÍNĂ s. f. amestec de esteri nitrici ai celulozei, folosit la fabricarea explozivilor, a lacurilor etc. (< fr. pyroxyline) Vezi definitia »

SAMURÁSLĂ s. f. (Pop.; cu sens colectiv) Plante răsărite de la sine din semințele scuturate la strângerea recoltei sau din bulbii, tuberculii etc. rămași nescoși din pământ. – Din sl. samoraslŭ. Vezi definitia »

OXIHEMOGLOBÍNĂ s. f. compus nestabil prin acțiunea oxigenului asupra hemoglobinei. (< fr. oxyhémoglobine) Vezi definitia »

MANGÚSTĂ s. f. mamifer carnivor din Africa și India, cu corpul alungit, acoperit cu o blană cenușie, aspră, care se hrănește cu șoareci și șerpi veninoși. (< fr. mangouste) Vezi definitia »