TARSIÁN, -Ă adj. al tarsului¹. (< fr. tarsien) Vezi definitia »

MANGÁN s. n. Element chimic din grupa metalelor, de culoare albă-cenușie, strălucitor, dur și sfărâmicios, existent în natură sub formă de oxizi și întrebuințat în metalurgie la fabricarea anumitor aliaje. – Din germ. Mangan. Vezi definitia »

badián s. m. – (Trans.) Anason (Pimpinella anisum). Germ. Badian. Termen farmaceutic, sec. XIX. Vezi definitia »

SEMIPORȚELÁN s.n. Produs ceramic, intermediar între gresia ceramică fină și porțelan, întrebuințat la fabricarea pieselor pentru instalații sanitare. [< semi- + porțelan]. Vezi definitia »

ALOXÁN s. n. Substanță derivată prin oxidare din acidul uric, cu acțiune distructivă asupra celulelor pancreatice secretoare de insulină; provoacă diabetul experimental. – Din engl. aloxan. Vezi definitia »