ORGANOGRAFÍE s. f. 1. (biol.) studiu și descriere anatomo-morfologică a organelor; organologie (1). 2. descrierea amănunțită a părților unui instrument muzical și a modului lui de funcționare. (< fr. organographie) Vezi definitia »

PILOROTOMÍE s. f. incizie a pilorului. (< fr. pylorotomie) Vezi definitia »

SEMIARTICULÁȚIE s.f. Articulație între două corpuri care permite și o deplasare relativă a acestora în lungul unei axe. [Pron. -mi-ar-, gen. -iei. / < semi- + articulație]. Vezi definitia »

RADIOTERAPÍE s.f. Tratament al unor boli prin radiații ionizante. [Gen. -iei. / < fr. radiothérapie]. Vezi definitia »

RESTRÍCȚIE s. f. 1. măsură care limitează, îngrădește un drept, o libertate etc. ♦ fără ~ = fără rezerve, pe deplin. 2. (tehn.) limitare a valorilor mărimilor variabile și a condițiilor de servicii ale unui sistem tehnic. (< fr. restriction, lat. restrictio) Vezi definitia »