Definita cuvantului evidență
EVIDÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident. ♦ a scoate în ~ = a reliefa, a sublinia. 2. înregistrare a fenomenelor, bunurilor, persoanelor etc. (< fr. évidence, lat. evidentia, it. evidenza)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu evidență
REGENERESCÉNȚĂ s. f. regenerare (II). (< fr. régénérescence) Vezi definitia »
IMPERTINÉNȚĂ, impertinențe, s. f. Obrăznicie; insolență, nerușinare. – Din fr. impertinence. Vezi definitia »
hoágă, hoáge, s.f. (reg.) groapă cu apă. Vezi definitia »
târmoácă s.f. (reg.) noroi, mocirlă. Vezi definitia »
MANSÁRDĂ, mansarde, s. f. Încăpere sau ansamblu de încăperi locuibile, așezate imediat sub acoperiș (având tavanul și pereții oblici și neregulați); etaj situat imediat sub acoperișul unei clădiri. – Din fr. mansarde. Vezi definitia »