ÎMPOPOȚONÁ, împopoțonez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) găti cu (prea) multe podoabe (de prost gust); a (se) înzorzona, a (se) împopoța, a (se) înțoțona. – Et. nec. Vezi definitia »

REABONÁ vb. refl. a se abona din nou. (< fr. réabonner) Vezi definitia »

CALCINÁ vb. tr. a încălzi o substanță la temperaturi înalte, în scopul transformării ei în altă substanță. ◊ a arde, a carboniza. (< fr. calciner, lat. calcinare) Vezi definitia »

COLODIONÁ vb. tr. a aplica un strat de colodiu iodat pe suprafața unei plăci de sticlă. (<fr. collodionner) Vezi definitia »

MÁNA s. f. (la melanezieni și polinezieni) forță supranaturală impersonală, care ar sălășlui în lucruri, în plante, în animale și în oameni, exercitând o acțiune cauzală. (< fr. mana) Vezi definitia »