CERÓS, -OÁSĂ, ceroși, -oase, adj. Plin de ceară; bogat în ceară; ca ceara. Ceară + suf. -os. Vezi definitia »

UMĂRÓS, -OÁSĂ, umăroși, -oase, adj. (Rar) Lat în umeri; puternic. – Din umăr + suf. -os. Vezi definitia »

ARSENIÓS adj. (În sintagma) Acid arsenios = acid al arsenicului, stabil numai în soluții apoase. [Pr.: -ni-os] – Din fr. arsénieux. Vezi definitia »

FOLÓS, foloase, s. n. Câștig moral sau material; avantaj, profit, haznă, folosință. ◊ Loc. adj., adv. În (sau spre, pentru) folosul cuiva = în interesul, în avantajul, spre binele cuiva. Cu folos = în mod avantajos, cu profit. De folos = folositor, avantajos. ◊ Expr. Ce folos? = la ce bun? degeaba. – Din ngr. ófelos. Vezi definitia »

ȚELINÓS, -OÁSĂ, țelinoși, -oase, adj. (Despre pământ) Nelucrat, necultivat; înțelenit.- Țelină² + suf. -os. Vezi definitia »