povéste (povéști), s. f. – 1. Narațiune. – 2. Istorisire, fabulă, povestire fantastică. – 3. Faimă, reputație. Sl. povĕstĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 454), cf. veste. – Der. povesti, vb. (a istorisi, a nara); povestaș (var. povestitor), s. m. (persoană care spune sau scrie povești). Din rom. provin săs. poweste „poveste”, powestin „a povesti”. Vezi definitia »

BAZICITÁTE s. f. 1. caracterul de bază (8) al unui corp; alcalinitate. 2. numărul de ioni de hidrogen din molecula unui acid care pot fi substituiți printr-un metal. (< fr. basicité) Vezi definitia »

TÊTE-À-TÊTE [TET-A-TÉT] s. n. covorbire între patru ochi. ◊ întâlnire a două persoane; conversație intimă. (< fr. tête-à-tête) Vezi definitia »

FUTILITÁTE s. f. inutilitate; neseriozitate, frivolitate. (< fr. futilité, lat. futilitas) Vezi definitia »

OPACITÁTE s.f. 1. Stare a lucrurilor opace. ♦ (Fiz.) Mărime egală cu raportul dintre intensitatea radiației incidente pe un corp și intensitatea radiației transmise prin acesta. 2. (Fig.) Incapacitate de a înțelege, de a pătrunde ceva; prostie, mărginire, îngustime de vederi. [Cf. fr. opacité, lat. opacitas]. Vezi definitia »