iacá (iacále), s. f. – Gît. Tc. yaka (Șeineanu, II, 218; Lokotsch 927). Sec. XIX, înv., se fololește numai în expresia a feșteli iacaua „a greși lovitura”. – Der. icăluță, s. f. (Munt., vas pîntecos). Vezi definitia »

BURSUCÁ, bursúc, vb. I. Refl. (Reg.) A se burzului. – Din bursuc. Vezi definitia »

CUANTIFICÁ vb. tr. 1. (log.) a atribui o cantitate unui termen. 2. a determina cantitatea a ceva. ◊ a preciza cantitatea predicatului în raport cu subiectul. 3. a stabili valorile discontinue pe care le poate lua o anumită mărime fizică; a impune unei mărimi fizice o variație discontinuă, prin cuantă. (după fr. quantifier) Vezi definitia »

slăniceásca s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. Vezi definitia »

BCÁ [cit. be-ce-á] s. n., art. BCA-ul Vezi definitia »