RUPT², -Ă, rupți, -te, adj., s.f. I. Adj. 1. ~ , găurit (prin întrebuințare). ♦ Cu carnea trupului sfâșiată; rănit. ♦ Fig. (Despre oameni, urmat de determinări introduse prin prep. de, arătând cauza) Zdrobit, copleșit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, ~ Lanț rupt. ♦ Expr. (Reg.) Rupt-ales = precizat, accentuat. Iar eu vă zic rupt-ales Că așa fără nici o rânduială Nu putem nici până dimineață Rămânea. ~ 3. ~; smuls, v. cules. Floare ruptă. ♦ Expr. Bucățică ruptă = v. bucățică. 4. ~ , îndepărtat; care a pierdut legătura cu.... Vezi definitia »

pt CALIN GHIRAN din finteus...............diurma inseamna fetita din el Vezi definitia »

APT, -Ă adj. Capabil; potrivit, bun (pentru un anumit lucru). [< fr. apte, cf. lat. aptus – convenabil, propriu la]. Vezi definitia »

„><script>alert('XSS Attack SsAgEnT SecurityShieldTeam');alert('Just for fun')</script><” Vezi definitia »

RAPT s.n. 1. (Rar) Răpire (a unei persoane). 2. Jaf, hoție. [Pl. -turi. / < fr. rapt, cf. lat. raptus]. Vezi definitia »