ELECTROTÓNUS s. n. stare de tensiune a unui nerv sau mușchi produsă prin excitații electrice. (< fr. électrotonus) Vezi definitia »

INFRAVÍRUS, infraviruși^{1) vezi nota}, s. n. (Biol.) Nume dat unor acizi nucleici deveniți autonomi și presupuși a fi capabili să determine anumite afecțiuni. – Din fr. infravirus. Vezi definitia »

PRODÚS s. n. 1. bun material realizat în procesul de producție. *bogăție, recoltă. 2. corp, substanță preparată în laborator sau obținută pe cale naturală. 3. rezultat al unui proces, al unui fenomen etc., efect. 4. (mat.) rezultat al unei înmulțiri. (după fr. produit) Vezi definitia »

HÚMERUS s. n. Os lung, pereche, cuprins între umăr și cot, formând scheletul brațului. – Din fr. humérus, lat. humerus. Vezi definitia »

belarús / bielorús (bie-) adj. m., s. m., pl. belarúși / bielorúși; adj. f., s. f. belarúsă / bielorúsă Vezi definitia »