ORTOGONÁL, -Ă, ortogonali, -e, adj. (Despre figuri geometrice) Care formează unghiuri drepte. ◊ Proiecție ortogonală = proiecție obținută prin trasarea unei perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție. ♦ (Despre curbe) Care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare. ♦ (Despre suprafețe) Care se întretaie astfel încât planurile lor tangente în orice punct al curbei de intersecție să fie perpendiculare. – Din fr. orthogonal. Vezi definitia »

LANITÁL s.n. Fibră textilă artificială, fabricată din cazeină. [Pl. -le. / < fr. lanital < lan(a) ital(iana) – nume comercial]. Vezi definitia »

GRADUÁL¹ s. n. 1. (în liturghia catolică) nume dat inițial unei cântări responsoriale, devenită apoi cântare solistică. 2. carte liturgică cuprinzând, pe lângă cântările graduale (1), cântările misei. (< it., lat. graduale) Vezi definitia »

PRINCIPIÁL, -Ă adj. Care se conduce după anumite principii; potrivit unei convingeri; consecvent, ferm. // adv. În principiu, în linii mari. [Pron. -pi-al. / < principiu]. Vezi definitia »

ECUATORIÁL, -Ă adj. De (la) ecuator, specific ecuatorului. ◊ Zonă ecuatorială = zonă de circa 10 grade care se întinde de o parte și de alta a ecuatorului; coordonate ecuatoriale = sistem de coordonate prin care se determină poziția aștrilor în raport cu ecuatorul ceresc. [Pron. -ri-al, scris și equatorial, var. ecvatorial, -ă adj. / cf. fr. équatorial, it. equatoriale]. Vezi definitia »