AMINOLÁC s. n. rășină sintetică pe bază de formol și uree, folosit la fabricarea lacurilor. (n. com.) Vezi definitia »

ciobârnác, ciobârnáce, s.n. (reg.) 1. par lung; ciomag mare, gros și lung folosit pentru transportarea căldărilor și hârdaielor. 2. (reg.) ciubăr, hârdău pentru murat varza sau pentru lături. Vezi definitia »

sirác s.n (reg.) mei. Vezi definitia »

MÂRZÁC, mârzaci, s. m. Nobil tătar care de obicei conducea o ceată ostășească. – Din tăt. mïrza. Vezi definitia »

GAIÁC s. m. arbore tropical, rășinos, cu lemnul tare, a cărui rășină se întrebuințează în medicină. (< fr. gaïac, sp. guayaco) Vezi definitia »