sin s. m. Fiul lui. – Var. sîn. Sl. synŭ (Cihac, II, 344), cf. bg., sb. sin. Termen de cancelarie, înv. (sec. XVII-XIX), fără uz oral. Vezi definitia »

SMOCHÍN, smochini, s. m. Arbore cu frunzele lobate, cu numeroase flori închise într-un receptacul globulos, care la maturitate devine un fruct comestibil cărnos, dulce și suculent (Ficus carica). – Din smochină (derivat regresiv) sau din sl. smokĩnŭ. Vezi definitia »

AZOTOBACTERÍN s.n. Îngrășământ bacterian alcătuit din culturi artificiale de azotobacterii ; azotogen. [<germ. Azotobakterin]. Vezi definitia »

SANHEDRÍN s. n. Tribunal suprem la vechii iudei; fig. grup de oameni care formează un cerc închis, având pretenția de a da, într-un anumit domeniu, sentințe infailibile. – Din fr. sanhédrin. Vezi definitia »

ANODÍN, -Ă adj. banal, fără valoare, neînsemnat; inofensiv. (< fr. anodin) Vezi definitia »