CALÓTĂ s.f. 1. (Mat.) Calotă sferică = parte dintr-o sferă obținută prin tăierea acesteia cu un plan; (anat.) calotă craniană = partea superioară a cutiei craniene; (geol.) calotă glaciară = masă de gheață care acoperă regiunile polare sau părțile superioare ale munților foarte înalți; inlandsis. 2. Parte a unei pălării care acoperă capul. ♦ Tichie (care se așază pe creștetul capului). 3. Boltă de tunel, partea superioară a unei excavații. ♦ Partea superioară a unei turele. ♦ Piesă metalică de formă emisferică, servind la protejarea sau la etanșarea unui spațiu care conține un fluid. [< fr. calotte, it. calotta]. Vezi definitia »

VAGINÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei vaginale. (< fr. vaginite) Vezi definitia »

BACILÓZĂ, baciloze, s. f. Boală provocată de bacili; (în vorbirea curentă) tuberculoză pulmonară. – Fr. bacillose. Vezi definitia »

ARĂMIOÁRĂ, arămioare, s. f. (Înv.) Monedă mică de aramă. – Din aramă + suf. -ioară. Vezi definitia »

zgripțuroáică s. f., g.-d. art. zgripțuroáicei; pl. zgripțuroáice Vezi definitia »