NEOKANTIANÍSM s. n. orientare în filozofia contemporană care preia în special interpretarea kantiană a conceptelor de obiectivitate și metodă, căutând să asimileze noile rezultate ale științelor în perspectiva unei reedificări a logicii și a teoriei cunoașterii pe bazele idealismului. (< germ. Neukantianismus, după fr. néo-kantisme) Vezi definitia »

SUBIECTIVÍSM s.n. 1. Orientare filozofică idealistă care neagă existența lumii obiective cu legile ei, existența unui determinism obiectiv, considerând voința și conștiința ca singurul factor determinant. 2. Atitudine personală, părtinitoare față de cineva sau ceva. [Cf. fr. subjectivisme]. Vezi definitia »

INTIMÍSM s. n. Tendință a unor artiști de a exprima în operele lor sentimente cu caracter strict personal. – Din fr. intimisme. Vezi definitia »

HIPERCORTICÍSM s. n. ansamblu de tulburări provocate de o secreție în exces a corticosuprarenalei. (< fr. hypercorticisme) Vezi definitia »

s.m. 1. homosexual (termen folosit de puscariasi pentru noii veniti , necautati = „fetite noi”!); 2. tanar neexperimentat (expus , vulnerabil dificultatilor vietii); 3. om de nimic (usor de exploatat , aparent imprevizibil , docil) 4. neserios , iresponsabil , „curva”. L.D. Vezi definitia »