BIOMECÁNICĂ s. f. Știință care studiază dezvoltarea, structura și activitatea aparatului motor al animalelor și al omului, plecând de la premisele mecanicii generale. [Pr.: bi-o-] – Fr. biomécanique. Vezi definitia »

FUGÁSĂ s. f. 1. mină dintr-o încărcătură explozivă și o umplutură de materiale diferite, care se aruncă contra atacatorului. 2. recipient încărcat cu substanțe toxice, amestec incendiar etc., folosit pentru incendierea diferitelor obiective. (< fr. fougasse) Vezi definitia »

șopârcúță, șopârcúțe, s.f. (reg.) șopârliță. Vezi definitia »

ASÍZĂ s. f. strat orizontal de piatră etc. în structura unei zidării. (< fr. assise) Vezi definitia »

GLOÁTĂ, gloate, s. f. 1. (Depr.) Mulțime (pestriță) de oameni strânși la un loc; buluc, adunătură. 2. (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din țărani. – Din sl. glota. Vezi definitia »