REÁCȚIE s.f. 1. Faptul de a reacționa; atitudine, manifestare ca răspuns la ceva. 2. Răspuns nemijlocit al materiei vii la acțiunea unui excitant. 3. Transformarea uneia sau a mai multor substanțe chimice cu ajutorul unor agenți externi sau al altor substanțe chimice. 4. Efect egal și de sens contrar, opus cauzei care produce o acțiune. ♦ Reacție nucleară = ansamblu de fenomene prin care un nucleu atomic ciocnit de o particulă grea sau de un foton suferă o schimbare a structurii sale. ◊ Reacție în lanț = proces care se poate reînnoi prin el însuși pentru că o parte a produsului e întotdeauna în stare a reimpulsiona reacția. [Gen. -iei, var. reacțiune (3) s.f. [în DN]. / cf. fr. réaction, germ. Reaktion, rus. reakțiia]. Vezi definitia »

ANGIOPATÍE s. f. denumire generică a bolilor vaselor sangvine. (< fr. angiopathie) Vezi definitia »

TARSOTOMÍE s. f. 1. secționare a articulației tarsului¹. 2. operație în caz de entropion, constând în a rezeca o parte a cartilajului tarsian. (< fr. tarsotomie) Vezi definitia »

HIMNOLOGÍE s.f. v. imnologie. Vezi definitia »

IRIDOPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie a irisului. [Gen. -iei. / < fr. iridoplégie]. Vezi definitia »