Definita cuvantului expuncțiune
EXPUNCȚIÚNE s. f. (filol.) terminare, încheiere. ◊ marcare printr-un punct (deasupra sau dedesubtul unei litere, unui cuvânt etc.) a unei anulări; scoatere a unor cuvinte, litere dintr-un text. (< fr. exponction, lat. expunctio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu expuncțiune
PERSUASIÚNE s. f. (Livr.) Acțiunea, darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit lucru. [Pr.: -su-a-si-u-] – Din fr. persuasion. Vezi definitia »
PROPOZIȚIÚNE s. f. v. propoziție. Vezi definitia »
INSCRIPȚIÚNE s. f. v. inscripție. Vezi definitia »
PĂȘÚNE, pășuni, s. f. 1. Loc acoperit cu vegetație ierboasă perenă, unde pasc vitele. ♦ P. restr. Vegetație ierboasă, iarbă (de pe locul unde pasc vitele). 2. (Înv. și reg.) Păscut, pășunat. [Var.: (înv. și pop.) pășúnă s. f.] – Lat. pastio, -onis. Vezi definitia »
LEGAȚIÚNE s.f. v. legație. Vezi definitia »