COLATERÁL, -Ă, colaterali, -e, adj. Lăturalnic; subordonat, secundar. ♦ (Despre rude, grade de rudenie) Care unește între ei pe frați și surori (și pe descendenții acestora). – Din fr. collatéral, lat. collateralis. Vezi definitia »

PERICLINÁL, -Ă adj. (Geol.) Situat în jurul suprafeței axiale a cutei scoarței Pământului. [< fr. périclinal]. Vezi definitia »

BRACTEÁL, -Ă adj. Referitor la bractee. [Pron. -te-al. / < fr. bractéal]. Vezi definitia »

INTEGRÁL, -Ă, integrali, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Întreg, complet. ◊ Făină integrală = făină brută obținută prin măcinarea grâului. Pâine integrală = pâine fabricată din făină integrală. 2. Adj. (În sintagmele) Calcul integral = capitol al analizei matematice care studiază integralele. Ecuație integrală = ecuație în care se efectuează o integrare asupra funcției necunoscute. 3. S. f. (Mat.) Funcție care se obține prin integrarea unei funcții date, a unei ecuații diferențiale sau a unei ecuații cu derivate parțiale. ♦ Simbol matematic folosit pentru a indica operația de integrare. – Din fr. intégral. Vezi definitia »

VEZICÁL, -Ă adj. Referitor la vezică, al vezicii. [< fr. vésical, cf. lat. vesicalis]. Vezi definitia »