ABAȚÍE, abații, s. f. Mânăstire catolică cu statut special (împreună cu averea, domeniile ei), condusă de un abate¹ sau o abatesă (1) și depinzând de un episcop sau direct de papă². – Din it. ab(b)azia. Vezi definitia »

CHERESTEGERÍE, cherestegerii, s. f. (Rar) Depozit de cherestea; comerț cu cherestea. [Var.: cherestigiríe s. f.] – Cherestegiu + suf. -ărie. Vezi definitia »

IATROMANȚÍE, iatromanții, s. f. Prezicere a bolilor de care va suferi cineva, evoluția, precum și tratamentul lor. – Din fr. iatromancie. Vezi definitia »

INFÉCȚIE s. f. 1. proces patologic cauzat de pătrunderea și dezvoltarea microbilor în organism. 2. miros urât, duhoare, putoare. 3. (fig.) decădere morală. (< fr. infection) Vezi definitia »

HEMODILÚȚIE s. f. diluție a sângelui circulant. (< fr. hémodilution) Vezi definitia »