zaică (reg.) (zai-) s. f., g.-d. art. zaicii; pl. zaici Vezi definitia »

jalúdă s.f. (înv.) umflătură pe corp sau pe cap. Vezi definitia »

groditúră, groditúri, s.f. (înv.) garnitură la o haină. Vezi definitia »

VOROÁVĂ, voroave s. f. (Înv. și reg.) 1. Cuvânt, vorbă. 2. Discuție, convorbire, conversație. 3. Cuvânt, discurs. – Din vorovi (derivat regresiv). Vezi definitia »

sidélcă, sidélci, s.f. (reg.) 1. perniță care se pune sub cureaua hamului de pe spinarea calului, pentru ca animalul să nu se rănească. 2. scaun pe care stă țesătoarea la războiul de țesut. Vezi definitia »