ATRUPAMÉNT s. n. (jur.; în trecut) evadare săvârșită de mai multe persoane acționând sub influența unei sugestii colective. (< fr. attroupement) Vezi definitia »

TENTÁNT, -Ă adj. care tentează; ispititor, atrăgător, îmbietor. (< fr. tentant) Vezi definitia »

CORESPONDÉNT, -Ă I. s. m. f. 1. colaborator extern al unui ziar care trimite corespondență cu caracter informativ din locul în care se află. 2. persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestora față de școală. 3. cel care poartă corespondență cu cineva. II. adj. care corespunde, corespunzător. ♦ membru ~ = membru al unei academii sau al altei instituții științifice, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca un membru activ, cu excepția dreptului la vot; unghiuri ĕ = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeași parte a unei secante care intersectează două drepte, un unghi fiind în interiorul dreptelor și altul în afara lor. ◊ (s. n.) echivalent, în cadrul frazei, al unei părți de propoziție. (< fr. correspondant) Vezi definitia »

liánt s.m. 1. material fluid pentru a lega prin întărire bulgării, granulele etc. unui material organic sau mineral. 2. lichid vâscos conținând colorantul cu care formează cerneala de tipar. 3. substanță la fixarea pigmenților coloranți pe fibrele textile. 4. constituent nevolatil al lacurilor, care se întărește sub formă de peliculă, în pictură etc. (fr. liant) Vezi definitia »

AGASÁNT, -Ă, agasanți, -te, adj. Enervant. – Fr. agaçant. Vezi definitia »