VOIVODEÁSĂ s. f. v. voievodeasă. Vezi definitia »

sedeáncă, sedénce, s.f. (înv. și reg.) șezătoare la țară în serile de iarnă. Vezi definitia »

AMORÉZĂ, amoreze, s. f. (Înv.) Iubită. – După fr. amoureuse. Vezi definitia »

aghioasă, aghioase s. f. (pop.) emisie de gaze intestinale Vezi definitia »

BAIONÉTĂ s.f. 1. Armă albă cu lama scurtă, tăioasă, ascuțită la vârf și prevăzută la mâner cu un dispozitiv care o poate fixa la țeava puștii, pentru a putea fi folosită în lupta corp la corp. ◊ Asalt (sau atac) cu baioneta sau la baionetă = luptă corp la corp cu baioneta, pusă la pușcă. ♦ (Fig.; la pl.) Purtători ai acestor arme; (p. ext.) armată, trupă, efectiv de soldați. 2. Tăietură în segmenții pistoanelor, care permite trecerea de abur sau de gaze. 3. (Tehn.) Sistem de prindere special, rapid, pentru piese metalice mici, pentru tuburi etc. [Pron. ba-io-, pl. -te. / < fr. baionette < Bayonne – oraș în Franța, unde s-ar fi fabricat prima dată această armă]. Vezi definitia »