BLÁNĂ, (I 1, 2, II) blăni, (I 2,3) blănuri, s. f. I. 1. Piele de animal (viu), cu păr mult și des. 2. Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. 3. Haină îmblănită. II. Scândură groasă. – Bg. blana. Vezi definitia »

BARÁCĂ s. f. construcție provizorie de scânduri servind ca locuință, magazie etc. (< fr. baraque, it. baracca, sp. barraca) Vezi definitia »

ACOLÁDĂ, acolade, s. f. 1. Semn grafic în formă de arc, orizontal sau vertical, prin care se arată că mai multe cuvinte, formule, portative muzicale etc. sunt legate între ele. 2. Îmbrățișare sau lovitură ușoară care se dădea unui bărbat cu latul spadei ca semn al primirii lui în corpul cavalerilor feudali. – Din fr. accolade. Vezi definitia »

DĂDĂCEÁLĂ, dădăceli, s. f. (Fam.) Faptul de a dădăci (2). – Dădăci + suf. -eală. Vezi definitia »

DREÁVĂ, dreve, s. f. 1. Fiecare dintre vergelele care trec prin mosoarele alergătoarei pentru urzeală. 2. Instrument în formă de arc cu care plăpumarul bate lână. 3. Chingă de șipci dispuse transversal, care întărește aripa unei mori de vânt. – Din sl. drĕvo. Vezi definitia »