BOEMIA 1. Denumirea terit. pe care s-a constituit statul ceh. 2. Denumirea Cehiei, în cadrul Imp. Habsburgic, între 1526 și 1918. 3. Podișul Boemiei, pod. cu aspect deluros și climat continental, în V Cehiei, încadrat de M-ții Sudeți, Metaliferi, Pădurea Boemiei și Colinele Ceho-Morave. Alcătuit din roci cristaline și metamorfice paleozoice. Alt. med.: 200-500 m. Adînc fragmentat și drenat de cursul superior al fl. Elba (Labe) și afl. săi Vitava și Ohře; zăcăminte de min. de plumb, zinc, wolfram, uraniu, cărbune, nichel, grafit. Se mai numește și Patrulaterul Boem. 4. Pădurea Bosniei (Ceský Les sau Böhmer Wald), masiv muntos la granița Ceho-Slovaciei cu Germania. Lungime; 80 km; alt. max.: 1.039 m (Ćerchov). Alcătuit din granite, gnaise și șisturi cristaline. Expl. forestiere. Vezi definitia »

ASEDIÁ vb. tr. a supune unui asediu. (< it. assediare) Vezi definitia »

șuiá², șuiéz, vb. I refl. (reg.) a îndepărta, a împinge cu violență. Vezi definitia »

PARIÁ² vb. intr., tr. a face un pariu. (< fr. parier) Vezi definitia »

PEÓNIA s.f. Plantă erbacee cu rădăcini în formă de tubercul și cu flori mari plăcut parfumate și colorate de la alb, roz până la roșu; (pop.) bujor. [Pron. pe-o-ni-a. / < lat. paeonia]. Vezi definitia »