ÎMPÚNGE, împúng, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) înțepa. ♦ Tranz. A îmboldi un animal. ♦ Tranz. Fig. A ironiza, a persifla. 2. Tranz. A lovi cu coarnele. [Perf. s. împunsei, part. împuns] – Lat. impungere. Vezi definitia »

submérge, pers. 3 sg. submérge, vb. III (înv.) a se scufunda (în apă). Vezi definitia »

VICERÉGE s.m. Înalt demnitar care guvernează o provincie în numele și în locul regelui; locțiitor al regelui într-o provincie îndepărtată. [După fr. vice-roi]. Vezi definitia »

AXÚNGE s.f. (Rar) Produs obținut prin topirea grăsimii de porc, folosit ca emolient și ca bază de unguente. [< lat. axungia, cf. fr. axonge]. Vezi definitia »

CONTRÁGE vb. I. refl. 1. (despre două vocale, silabe învecinate) a se reduce la o singură emisiune vocalică. 2. (med.) a se contracta. II. tr. a reduce o frază la o propoziție prin reducerea fiecărei propoziții la o parte din ea. (< lat. contrahere) Vezi definitia »