INDÚVIE s.f. (Bot.) Organ de diseminare al fructului, provenind din periantul florii, cum sunt egretele (3) la achene; frunză redusă, solzoasă sau membranoasă. [Pron. -vi-e, var. induviu s.n. / < fr. induvie]. Vezi definitia »

COSMOECONOMÍE s.f. Mondoeconomie. [Et. incertă]. Vezi definitia »

POLIFONÍE s. f. 1. arta și tehnica suprapunerii armonice a două sau a mai multor părți vocale ori instrumentale, fiecare păstrându-și, în ansamblu, individualitatea melodică. 2. halucinație auditivă în perceperea mai multor voci inexistente. (< fr. polyphonie) Vezi definitia »

METALOGENÍE s. f. (Rar) Metalogeneză. – Din fr. métallogénie. Vezi definitia »

goniografíe s.f. Desenare pe un plan a unghiurilor terestre reduse la orizont fără a le măsura. (< fr. goniographie) Vezi definitia »