DESCRÉȘTERE, descreșteri, s. f. Faptul de a descrește; scădere, reducere, micșorare, împuținare. – V. descrește. Vezi definitia »

ÎNCHITUÍRE, închituiri, s. f. Operație de îmbinare a două obiecte cu ajutorul chitului. – În + chituire. Vezi definitia »

REIFICÁRE s. f. (fil.) 1. acțiunea de a reifica. 2. tendința de a da oricărui lucru dinamic, de mișcare un caracter static. 3. înțelegerea greșită a raporturilor sociale ca raporturi dintre lucruri, obiectuale, autonomizate. (< reifica) Vezi definitia »

PROBLEMATIZÁRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a problematiza și rezultatul ei. [< problematiza]. Vezi definitia »

contrafacere / incalcare a unui brevet Vezi definitia »