ALORITMÍE s. f. 1. aritmie (2) periodică. 2. (biol.) ritm inegal în diviziunea celulelor sau în dezvoltarea orga-nismelor unicelulare. (< fr. allorythmie) Vezi definitia »

TELALGÍE, telalgii, s. f. (Med.) Durere care aparține în altă parte, la distanță de locul leziunii. – Din fr. télalgie. Vezi definitia »

REORGANIZÁȚIE, reorganizații, s. f. (Înv.) Reorganizare. – Din fr. réorganisation. Vezi definitia »

DISJÚNCȚIE s.f. (Rar) Despărțire, separare; diastază (2) [în DN]. ♦ Asindet. ♦ (Log.) Relație logică între două enunțuri; conectiv. [Gen. -iei, var. disjuncțiune s.f. / < lat. disiunctio, cf. fr. disjonction]. Vezi definitia »

păuríe s.f. (reg.) 1. agricultură; plugărie. 2. (cu sens colectiv) țărănime; plugărime. Vezi definitia »