POLIATLÓN, poliatloane, s. n. Complex de probe din diferite discipline sportive, practicat la o competiție în sportul de mase. [Pr.: -li-a-] – Din fr. polyathlon. Vezi definitia »

SILOXICÓN s.n. Deșeu care se formează în timpul producerii carburii de siliciu. [Et. incertă]. Vezi definitia »

PENTATLÓN s. n. complex de cinci jocuri atletice la vechii greci (aruncare cu discul, luptă, salt, alergări, aruncare cu sulița); probă de atletism combinată din cinci exerciții (diferite după sex). ♦ ~ modern = concurs sportiv din cinci probe diferite (călărie, scrimă, tir, natație și cros), la care participă aceiași sportivi. (< fr. pentathlon) Vezi definitia »

HARPÓN s.n. 1. Instrument de fier asemănător unei lănci, legat la un capăt de o frânghie lungă și folosit la vânătoare de balene. 2. Ac gros sau trocar pentru biopuncții. [< fr. harpon]. Vezi definitia »

trade-union (angl.) [pron. treĭdĭúnion] (-ni-on) s.n., art. trade-unionul; pl. trade-unionuri Vezi definitia »