SAXÓN, -Ă, saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Saxonii sau care era originară de acolo; (la m. pl.) uniune de triburi germane care locuia în vechea Saxonie. 2. Adj. Care aparține vechii Saxonii sau Saxonilor (1), privitor la Saxonia sau la saxoni, originar din Saxonia. – Din fr. saxon. Vezi definitia »

GLÁSBETON s.n. Geam solid format din tuburi de sticlă închegate cu beton. [< germ. Glasbeton]. Vezi definitia »

FANIÓN s.n. Steguleț folosit pentru semnalizare. [Pron. -ni-on. / < fr. fanion]. Vezi definitia »

GODRÓN, godroane, s. n. Ornament în relief format din proeminențe ovale alungite, dispuse pe un element de arhitectură, pe un vas etc. – Din fr. godron. Vezi definitia »

COTÓN s.n. (Fir de) bumbac. [< fr. coton, ar. qoton]. Vezi definitia »