DEMÓNIC, -Ă, demonici, -ce, adj. De demon; drăcesc, diabolic, demoniac, satanic. – Din lat. daemonicus. Vezi definitia »

SPECÍFIC, -Ă adj. Propriu unei ființe, unui lucru sau unui fenomen; particular, distinctiv. ♦ Care se raportă la o unitate. // s.n. Caracterul propriu, particular (a ceva sau al cuiva); notă distinctivă. ♦ Specific național = sumă a caracteristicilor unei culturi, arte, literaturi care provin din trăsăturile proprii poporului și istoriei sale. [Cf. fr. spécifique, it. specifico]. Vezi definitia »

AUTOGNÓZIC, -Ă adj. Referitor la autognoză. [< fr. autognostique]. Vezi definitia »

CAÚSTIC, -Ă I. adj. 1. (despre substanțe) care distruge țesuturile animale și vegetale. 2. (fig.) mușcător, ironic, răutăcios, satiric. II. s. f. pată luminoasă obținută într-un sistem optic. (< fr. caustique, lat. causticus, gr. kaustikos) Vezi definitia »

ENURÉTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de enurezis. (< fr. énurétique) Vezi definitia »