PROTOROMÂ'NĂ s. n. limbă română comună vorbită între sec. VI și XIII în nordul și sudul Dunării. (< proto- + română) Vezi definitia »

SPÁNCĂ, spance, adj., s. f. 1. Adj., s. f. (Varietate de oaie) cu coada lungă, cu lână albă, subțire și deasă, care se obține din încrucișarea rasei țigaie cu rasa merinos. 2. Adj. (Despre lână) care se obține de la oaia spancă (1). – Din rus. șpanka. Vezi definitia »

BUHĂIÁLĂ², buhăieli, s. f. (Reg.) Faptul de a buhăi². – Buhăi² + suf. -eală. Vezi definitia »

LEUCOTOXÍNĂ s. f. substanță termolabilă care distruge globulele albe. (< fr. leucotoxine) Vezi definitia »

MINAVÉTĂ s. f. v. minavet. Vezi definitia »