smârcít, -ă, adj. (reg.) 1. care trage aerul repetat pe nas, provocând un zgomot caracteristic; sfârcâit; căruia îi curge nasul. 2. care plânge înăbușit, și întretăiat, trăgând aerul pe nas cu zgomot; smiorcăit, plângăcios, plângăreț. Vezi definitia »

PINEALOCÍT s. n. celulă principală epitelială a glandei pineale. (< fr. pinéalocyte) Vezi definitia »

BEHĂÍT s. n. Faptul de a behăi; sunete caracteristice scoase de oi, miei, capre; behăitură. – V. behăi. Vezi definitia »

RĂPĂÍT² s. n. Faptul de a răpăi; zgomotul ploii, al grindinii etc. care cade pe o suprafață tare. ♦ Succesiune de lovituri ritmice, dese și scurte; zgomot produs de astfel de lovituri. – V. răpăi. Vezi definitia »

numerarisít, -ă, adj. (înv.) numerotat. Vezi definitia »