TEMPESTÍV, -Ă adj. (Rar) Care se întâmplă la timp potrivit; oportun, favorabil. [< lat. tempestivus]. Vezi definitia »

PERCEPTÍV, -Ă, perceptivi, -e, adj. Care aparține facultății de a percepe (1), care se referă la percepere; care poate percepe. – Din fr. perceptif. Vezi definitia »

REITERATÍV, -Ă, reiterativi, -e, adj. Refăcut, repetat. [Pr.: re-i-] – Din fr. réitératif. Vezi definitia »

substantiv neutru (pl. ștrafuri) – căruță; regionalism din Transilvania, etimologie necunoscuta. Vezi definitia »

DEFENSÍV, -Ă I. adj. de apărare. II. s. f. formă de luptă adoptată în scopul de a rezista atacurilor inamicului; apărare. (< fr. défensif, (II) défensive) Vezi definitia »