ANTAGONÍST, -Ă adj. Care este opus ireductibil, în antagonism; rival, inamic; antagonic. ◊ Contradicție antagonistă = tip de contradicție specific orânduirilor bazate pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, constând în opoziția de interese fundamentale dintre clasele orânduirii respective (sau uneori, în sânul clasei dominante, dintre anumite grupe și fracțiuni ale ei). [< fr. antagoniste, cf. rus. antagonist, lat. antagonista < gr. anti – contra, agon – luptă]. Vezi definitia »

AUTOMATÍST s. m. specialist în automatică; automatician. (< fr. automatiste) Vezi definitia »

MARIONETÍST, -Ă s.m. și f. Mânuitor de marionete (1). [Pron. -ri-o-. / < marionetă + -ist]. Vezi definitia »

ANABAPTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al anabaptismului. (< fr. anabaptiste) Vezi definitia »

caderist, caderiști s. m. (înv.) persoană care lucrează într-un serviciu de cadre / de personal. Vezi definitia »