ROM², romi, s. m. Țigan. – Din țig. rom „om”. Vezi definitia »

CENTROZOM (‹ fr. {i}; {s} gr. kentron „centru” + soma „corp”) s. m. (CITOL.) Formațiune citoplasmatică, sferică sau ovală, în centrul căreia se află centriolii, situată, de obicei, în imediata apropierea a nucleului și aparatului Golgi; centrosferă (2). Vezi definitia »

PAPILÓM, papiloame, s. n. Tumoare epitelială benignă, care se formează pe piele și pe mucoase. [Pl. și: papilomuri] – Din fr. papillome. Vezi definitia »

REONÓM, -Ă adj. (despre legăturile sistemelor de puncte materiale) care variază în timp, însă după o lege independentă de forțele care acționează în cadrul sistemelor de puncte. (< engl. rheonome) Vezi definitia »

MIXÓM s.n. Tumoare a țesutului conjunctiv mucos. [Pl. -oame. / < fr. myxome, cf. gr. myxa – mucozitate]. Vezi definitia »