CORUPĂTÓR adj., s.m. și f. (Cel) care corupe moravurile, gusturile etc. [< corupe + -(ă)tor, după fr. corrupteur]. Vezi definitia »

SEXTUÓR s.n. Piesă muzicală pentru șase voci sau instrumente; sextet. [Pron. -tu-or. / < fr. sextuor]. Vezi definitia »

PROPRIOCEPTÓR s.m. (Anat.) Formație nervoasă senzitivă, având proprietatea de a transmite stimuli din diferite organe în legătură cu mișcarea, echilibrul etc. [Pron. pri-o-. / < fr. propriocepteur]. Vezi definitia »

ECOLOCATÓR s. n. aparat ultrasonor al cărui principiu de funcționare constă în a înregistra ecoul sunetului emis. (< fr. écholocateur) Vezi definitia »

SUPRAÎNCĂLZITÓR, supraîncălzitoare, s. n. Dispozitiv al unui cazan de abur, în care vaporii produși sunt încălziți la o temperatură mai înaltă decât cea de saturație. [Pr.: -pra-în-] – Supraîncălzi + suf. -tor. Vezi definitia »