MIT s. n. 1. povestire fabuloasă, cu caracter sacru, prima treaptă a cunoașterii, care expune diversele credințe ale popoarelor despre originea universului și fenomenelor naturale sau sociale, despre zei și eroi legendari, explică diversele sentimente fundamentale etc. 2. (fig.) născocire, poveste, basm. (< fr. mythe, lat. mythus, gr. mythos) Vezi definitia »

WOLFRAMÍT s.n. Wolframat natural de fier și de mangan. (din germ. Wolframit) Vezi definitia »

sacatifsít, -ă, adj. (înv.) 1. infirm, mutilat, invalid. 2. ruinat; deteriorat. Vezi definitia »

ONCOCÍT s. n. celulă epitelială nediferențiată, cu citoplasmă granulată. (< fr. onchocyte) Vezi definitia »

haldit, -ă, haldiți, -ite adj. 1. slab, vlăguit, neputincios. 2. strâmb. 3. nerod, nătâng. 3. (deț.) care a căpătat rutină. Vezi definitia »