UNIVERSALITÁTE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este universal. 2. Totalitate, generalitate; universalism (1) [în DN]. 3. (Jur.) Principiu de drept internațional în virtutea căruia, în afară de membrii fondatori, pot și trebuie să devină membri ai unei organizații internaționale toate statele care-i acceptă statutul și sunt dispuse să îndeplinească aceste obligații. [Cf. fr. universalité, lat. universalitas]. Vezi definitia »

POMÉTE s.n. pl. v. pomeți. Vezi definitia »

RAPACITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi rapace; cupiditate, lăcomie. – Din fr. rapacité, lat. rapacitas, -atis. Vezi definitia »

TEROFÍTE s.f.pl. (Bot.) Plante erbacee anuale lipsite de capacitatea de a forma organe de iernare, înmulțindu-se numai prin semințe sau prin spori. [Sg. terofită. / < fr. thérophytes, cf. gr. theros – vară, phyton – plantă]. Vezi definitia »

INSTANTANEITÁTE s.f. Însușire a ceea ce este instantaneu. [Pron. -ne-i-. / cf. fr. instantanéité]. Vezi definitia »