CÁHLĂ, cahle, s. f. 1. (Reg.) Coșul sobei sau deschizătura prin care iese fumul în tinda caselor țărănești. 2. Placă de teracotă sau de faianță folosită la construcția sobelor. – Din ucr. kahlja. Vezi definitia »

TÂRJÁLĂ, târjeli, s. f. (Reg.) Băț ciobănesc lung, gros și noduros. – Din dârjală + târî. Vezi definitia »

GASTROSTENÓZĂ s. f. fixare operatorie a stomacului la peretele abdominal, pentru eliminarea conținutului gastric direct în exterior. (< fr. gastrosténose) Vezi definitia »

BURÉZĂ s.f. Mașină folosită pentru lucrarea balastului sub traverse. [< fr. bourreuse]. Vezi definitia »

SUBSIOÁRĂ s. f. v. subsuoară. Vezi definitia »