poscóniță, poscónițe, s.f. (reg.) 1. pleavă (amestecată cu sămânță) rămasă de la vânturatul cânepii și folosită adesea ca hrană pentru oi; pleavă de grâu. 2. vrejurile și tecile rămase după ce se bate fasolea. 3. măciulie de polen la cânepă. 4. (în forma: posponiță) crustă subțire formată la suprafața cașului, a laptelui etc. 5. (în forma: ploscăniță) tigvă. Vezi definitia »

VARIÁNȚĂ s.f. 1. Numărul factorilor de echilibru care pot varia independent fără ca numărul de faze ale unui sistem fizico-chimic dat să se schimbe. 2. (Statist.) Pătratul abaterii standard. [< fr. variance]. Vezi definitia »

STROPOLEÁLĂ, stropoleli, s. f. (Reg.) Faptul de a stropoli; roboteală. – Stropoli + suf. -eală. Vezi definitia »

suprareáță, supraréțe, s.f. (reg.) șură în care se păstrează fânul. Vezi definitia »

SILÍTĂ s. f. v. silit¹. Vezi definitia »