IMBECÍL, -Ă, imbecili, -e, adj., s. m. și f. (Adesea prin exagerare) 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) cu capacități mintale foarte reduse; neghiob, tâmpit. 2. Adj. Care trădează, demonstrează imbecilitate (1). – Din fr. imbécile, lat. imbecillus. Vezi definitia »

IMAGINÁBIL, -Ă, imaginabili, -e, adj. Care poate fi imaginat, închipuit (cu ușurință). – Din fr. imaginable, lat. imaginabilis. Vezi definitia »

VIBRATÍL, -Ă adj. susceptibil de a vibra; care vibrează. ♦ cil ~ = organit celular filamentos care, prin mișcare alternativă rapidă, asigură deplasarea la unele protozoare, curentul de apă nutritiv la moluștele lamelibranhiate etc. (< fr. vibratile) Vezi definitia »

CIVÍL, -Ă I. adj. 1. care privește pe cetățenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetățeni. ♦ drepturi ĕ = drepturi de care se bucură o persoană (fizică sau juridică), reglementate și recunoscute ca atare; drept ~ = ramură a dreptului care studiază și reglementează raporturile juridice existente între persoanele fizice și juridice dintr-un stat; stare ~ă = situația unei persoane așa cum rezultă din actele sale privitoare la naștere, căsătorie etc.; parte ~ă = persoană care, într-un proces, pretinde despăgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infracțiuni. 2. care nu este militar, lipsit de caracter milităresc. ♦ război ~ = conflict armat pentru putere între grupuri adverse din același stat. II. s. m. f. persoană care nu face parte din armată. (< fr. civil, lat. civilis) Vezi definitia »

DECAPOTÁBIL, -Ă, decapotabili, -e, adj. (Despre automobile) A cărui capotă se poate strânge sau ridica după necesitate. – Din fr. décapotable. Vezi definitia »