PÍCUP s.n. 1. Doză electromagnetică pentru reproducerea electrică a discurilor, atașată unui patefon. 2. Patefon electric care, pus în legătură cu un amplificator și cu un difuzor de radio, poate transmite sunetele înregistrate pe discuri; electrofon. [Pl. -uri, scris și pick-up. / < engl. pick-up]. Vezi definitia »

zup interj. Vezi definitia »

HUP interj. V. hop. Vezi definitia »

GRUP s. n. 1. Ansamblu de persoane, de obiecte, de fenomene sau de noțiuni cu însușiri asemĂ�nĂ�toare; ceatĂ�. o~ social = colectivitate de indivizi între care existĂ� relații sociale determinate, se supun acelorași norme de comportament și urmĂ�resc un țel comun; ~ de armate = mare unitate operativâ��strategicĂ� din mai multe armate. 2. (mat.) Mulțime în care se definește o lege de compunere care asociazĂ� la orice pereche de elemente ale sale un alt element. 3. Ansamblu de piese mecanice etc. reunite din punctul de vedere al caracteristicilor principale sau funcționale. o ~ sanitar = încĂ�pere prevĂ�zutĂ� cu closet, chiuvetĂ� etc. -Din fr. Groupe Vezi definitia »

OTCÚP, otcupuri, s. n. (Înv) Bun sau venit al statului dat în arendă. – Din rus. otkup. Vezi definitia »