STAUROPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie încrucișată a membrelor corpului. [Gen. -iei. / < fr. stauroplégie, cf. gr. stauros – cruce, plege – lovitură]. Vezi definitia »

TETRALOGÍE s.f. (Ant.) Reunire de patru piese (trei tragedii și o dramă satirică), pe care poeții greci le prezentau la concursurile publice instituite cu ocazia diverselor sărbători. ♦ Serie de patru opere literare sau muzicale legate între ele printr-o idee comună. [Gen. -iei. / < fr. tétralogie, cf. gr. tetralogia < tetra – patru, logos – vorbire]. Vezi definitia »

STUPIZÉNIE, stupizenii, s. f. (Rar) Stupiditate (2). – Stupid + suf. -enie. Vezi definitia »

SUBSTRÚCȚIE s.f. (Liv.) Temelie, fundament. [< lat. substructio]. Vezi definitia »

COLECISTALGÍE s. f. durere la nivelul vezicii biliare. (< fr. cholécystalgie) Vezi definitia »