NAȚIONÁL-SOCIALÍSM s. n. Doctrină politică a fascismului, apărută în Germania după primul război mondial; nazism. [Pr.: na-ți-o-nal so-ci-a-lism] – Din germ. Nationalsozialismus, fr. national-socialisme. Vezi definitia »

INTEGRÍSM s.n. Atitudine a unor catolici care, pretinzând că mențin integritatea doctrinei, refuză a se adapta condițiilor societății moderne. [< fr. intégrisme]. Vezi definitia »

CLERICALÍSM s.n. Curent politic reacționar care tinde la extinderea influenței și dominației bisericii asupra vieții sociale, politice și culturale a unei țări. [Cf. fr. cléricalisme]. Vezi definitia »

CARTÍSM s.n. Prima mișcare politică revoluționară de masă apărută în Anglia în prima jumătate a sec. XIX. [< engl. chartism < charte – cartă]. Vezi definitia »

NEOTOMÍSM s. n. curent filozofic idealist-subiectiv contemporan, care caută să reînvie doctrina scolastică a lui Toma dÁquino, acceptând primatul puterii ecleziastice asupra celei civile; neoscolastică. (< fr. néo-thomisme) Vezi definitia »