ONCOGÉN, -Ă I. adj., s. n. (agent) cancerigen. II. s. f. genă anormală care generează modificări de natură canceroasă. (< fr. oncogène) Vezi definitia »

CIMÉN s. n. Lichid cu miros aromatic, care se găsește în uleiurile eterice izolate din diferite plante, din rășina coniferelor și din unele petroluri. – Din fr. cymène. Vezi definitia »

contenționez, vb. I. Tranz. 1. restricționarea libertății de mișcare (a unei persoane, a unei părți a corpului) prin mijloace specifice protejate, care nu permit vătămări corporale/ distrugeri Vezi definitia »

LÚMEN, (1) lumeni, s. m. (2) lumene, s. n. 1. S. m. Unitate de măsură a fluxului luminos. 2. S. n. Canal al unui organ anatomic cavitar (intestin, vas sangvin) sau al unor fibre textile. – Din fr. lumen. Vezi definitia »

FEROTÚNGSTEN s. n. aliaj de fier și tungsten. (< fr. ferrotungstène) Vezi definitia »