INERȚÍE, inerții, s. f. 1. (Fiz.) Proprietate a corpurilor de a-și păstra starea de repaus sau de mișcare în care se află atât timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare. 2. Proprietate a unui sistem fizico-chimic sau tehnic de a reacționa slab sau cu întârziere la acțiunea factorilor externi. 3. Fig. Tendința unei persoane sau a unei colectivități de a rămâne în repaus, în inactivitate; lipsă de energie, indolență, apatie. 4. (Med.; în sintagma) Inerție uterină = lipsă de contracție și retractare a mușchiului uterin după naștere. – Din fr. inertie, lat. inertia. Vezi definitia »

vanílie (-li-e; s. f., art. vanília (-li-a), g.-d. art. vaníliei; pl. vanílii, art. vaníliile (-li-i-) Vezi definitia »

FECIORÍE², feciorii, s. f. Timpul cât cineva este fecior; epocă din viață petrecută ca fecior neînsurat. – Din fecior + suf. -ie. Vezi definitia »

FRUCTOZURÍE s.f. (Med.) Prezența fructozei în urină. [Gen. -iei. / < fr. fructosurie]. Vezi definitia »

AGRIPNÍE s.f. Insomnie. [Gen. -iei. / < fr. agrypnie, cf. gr. agrypnia]. Vezi definitia »