PROPAGATÓR, -OÁRE, propagatori, -oare, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care propagă idei, doctrine etc., care face propagandă, propagandist. 2. Adj. Care se propagă. – Din fr. propagateur, lat. propagator, -oris. Vezi definitia »

VERSIFICATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face versuri; poet (minor). [< fr. versificateur, cf. lat. versificator]. Vezi definitia »

TRANSISTÓR s. n. v. tranzistor. Vezi definitia »

FOR¹ s. n. 1. piață publică în orașele romane, unde se făcea comerț, se țineau întruniri politice, se judecau procese etc. 2. (fig.) adunare, colocviu. ◊ autoritate; instanță o ~ interior = conștiință. 3. forum. (< fr. for, lat. forum) Vezi definitia »

ÎNVOITÓR, -OÁRE, învoitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Țăran muncitor care a încheiat o învoială agricolă. – Din învoi + suf. -(i)tor. Vezi definitia »