CĂȚELÁNDRU, cățelandri, s. m. Cățel (I 1) mai mare; p. ext. pui mai mare al unor animale sălbatice (asemănătoare cu câinele); cățelan. – Cățel + suf. -andru. Vezi definitia »

BRUMARU, Emil (n. 1939, Bahmutea, Basarabia), poet român. Poezie a spațiului domestic, unde, în manieră neoclasică, imaginarul coexistă într-un mod original cu realul („Versuri”, „Detectivul Arthur”). Vezi definitia »

CIMENTOMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea modului de distribuire a cimentului în spațiul dintre coloana unei sonde și teren. (< ciment + -metru²) Vezi definitia »

PIRANOMÉTRU, piranometre, s. n. Instrument folosit pentru măsurarea intensității radiației solare difuze. – Din fr. pyranomètre. Vezi definitia »

a vedea lucrurile în negru expr. a fi pesimist. Vezi definitia »